Sunt atatea variante ce descriu acest cuvant, incat uneori ma intreb daca am avut parte cu adevarat de asa ceva. Insa, instant, imi apar in minte imagini cu minunatele momente ce mi-au adus atata fericire, si dubiile dispar. Este adevarat, poate nu toate prieteniile dureaza, din anumite motive, dar cu toate acestea nu inseamna ca nu au avut loc.
Imi aduc cu drag aminte aventurile la care am luat parte alaturi de diferite persoane, care inca mi-au ramas in inima. Nu pot nega ca, amicitia nu s-a terminat brusc, fara regrete, insa important este faptul ca am decis sa uit partile mai putin frumoase de dragul vremurilor bune. Acum e greu si probabil putin ciudat sa ma intalnesc cu persoane care obisnuiau sa faca parte din rutina mea, din povestile mele, pur si simplu din mine, si cu care abia sa mai gasesc un subiect de dezbatut.
De asemenea, exista si prieteni care doar s-au indepartat. Cu toate acestea, vor fi acolo mereu unul pentru altul, sentimentele vor fi aceleasi, doar ca preocupati de alte lucruri, uita cat de fericiti erau unul in preajma celuilalt...si da,este pacat!Din nefericire, facem aceste greseli, uneori din prea mult orgoliu, dand astfel cu piciorul la ceva ce ar fi putut dura mult,mult timp...sau poate,nu...cine stie?!
Stau si ma gandesc deseori la trecut, desi oricum nu voi gasi nimic nou, o fac in cautare de raspunsuri, curiozitatea ucigatoare a intrebarii " Ce a fost gresit? " .
